Cu toții am constatat că anumite vinuri merg mai bine cu anumite mîncăruri, în funcție de mulți factori. Dacă mergem la un restaurant cu pretenții, nu trebuie să ne facem noi griji cu ce asortăm vinul, vine un somelier, din partea casei, și ne spune cam ce s-ar potrivi din lista lor de vinuri cu ceea ce am comandat noi ca feluri de mîncare. Ți se propun diverse vinuri la diverse prețuri. E de la sine înțeles că acest serviciu intră și el în nota de plată finală.
Dar nu întotdeauna avem aproape de noi un somelier, așa că ne mulțumim să citim eticheta vinului, mai precis, contra-eticheta, unde, adesea, pe lîngă tăria alcoolică și o caracterizare mai mult sau mai puțin adecvată a vinului (dacă e roșu, aproape că e e musai cu “gust de fructe de pădure” ), ni se dă și o sugestie cu felurile de mîncare potrivite cu acel vin.
Recent am văzut, într-un magazin hard-discount din Franța, niște etichete care îți spuneau de-a dreptul, din prima, cu ce merge vinul. Nu tu Chateau, nu tu Mas sau Domaine, ci pur și simplu “Vinul care merge bine cu puiul de duminică”. Simplu, să nu-ți mai faci probleme, totul la un preț imbatabil (undeva pe la trei euro sticla). Ești asigurat că vinul vine din Bordeaux, că e roșu, și că are Apelația de origine protejată.
Negustorul s-a gîndit bine și pentru cazul în care duminică nu ai pui pe masă, așa că, pe același raft, am văzut Vinul care merge bine cu friptura încă fumegîndă, roșu, de pe Coastele Ronului, și rosé-ul de Ventoux care merge bine cu burgerii zemoși, plus rosé-ul de Provence care merge bine cu tapasurile gustoase.
Nu am cumpărat niciunul, deși nu are cum să fie vreunul chiar prost. (e greu să găsești un vin cu adevărat prost în Franța!). Așa că am rămas, totuși, cu o impresie pozitivă: chiar și în modul ăsta rudimentar, francezii își propun să educe gusturile consumatorului de vin. M-ar amuza să văd pe rafturile din România Vinul care merge foarte bine cu sarmale...mai că l-aș cumpăra…
Cred că adevărata provocare în România zilelor noastre e să mănânci sarmalele făcute cu tot dichisul. Vinul care merge foarte bine cu sarmalele ar deveni marcă în sine, cu condiția să se asocieze producătorii între ei.
De fiecare dată cînd revin în România încerc să mănînc sarmale. Cred că merg cu Fetească neagră 🙂
Categoric, cu condiția ca sarmalele să fie în frunză de viță-de-vie.
Mi-a plăcut mult FN14(Feteasca Neagră 2014) de la “1000 de chipuri” Ei zic că a fost un an foarte bun pentru FN. Să încercați!:)
la prima ocazie! 🙂
Problema e că și gama de sarmale este la rândul ei foarte variată. La sarmalele vegane n-o să meargă vinul de la cele cu carne. S.a.m.d.
😂😂😂😂corect!
Clar cu ceva roșu zic că ar merge sarmalele, că țin minte de la mama că trebuie să fie carne mai grasă pentru sarmale.
Eu savurez sarmalele cu Merlot 🙂
Kerner de Villa Vinea.
Cu varza nu-mi pot imagina un vin roșu, dar nici unul fițos cu sarmalele (pe care nu le mănânc 🙂 ).