Michel Rolland este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în vin, nu numai în cel franțuzesc, este un adevărat guru care nu se sfiește să discute deschis despre problemele pe care unii le ascund sub preș.
În 1979, Michel Rolland a creat un laborator de oenologie care colaborează, astăzi, cu 230 de domenii, în 16 țări diferite. Într-un recent interviu publicat în Figaro Vin, critică evoluția actuală a vinului din Bordeaux, acuzînd că “multe vinuri sînt marcate de prospețime, sînt fructate, cu o mare buvabilitate. Majoritatea producătorilor afirmă că de vină sînt consumatorii care cer această evoluție e vinului. Iar eu, eu zic că nu e adevărat. Nu consumatorii sînt cei care vor asta. E o tendință mai degrabă mediatică decît de consum”. Vinurile care au făcut faima Bordeaux-ului aproape că nu se mai produc.
Michel Rolland oferă o explicație a schimbării consumului astăzi: “Este legat de faptul că oamenii nu mai au pivnițe de vin personale. Își cumpără vin în aceeași zi dintr-o vinotecă și îl beau seara sau, mai rău, a doua zi. Nu se mai stochează vin ca altă dată. Astăzi e această nevoie de consumație rapidă și directă”.
Întrebat despre vinul bio, M. Rolland spune: “se poveștește orice despre acest subiect. Și sînt bine plasat pentru a ști că discursurile pe tema asta sînt, cele mai multe, false. (…) BIO, BIO nu se vorbește decît despre asta astăzi. Dar cum stăm de fapt? Abia atingem 15% din toată porducția agricolă, și nu vorbesc doar despre vin. Și, în plus, din cei 15 %, există patru sau cinci procente care ne mint. Trebuie să ne oprim. Spun că trebuie să fim serioși și nu sîntem. Ținem discursurile pe care oamenii vor să le audă și pe care presa vrea să le reia. Nu este un discurs bun.”
M-am întrebat și eu, adesea, dacă nu cumva eticheta bio ne vinde produse mai proaste la prețuri mai mari, pe motiv că producția lor costă mai mult. Ploaia, de exemplu, nu cade mai curată deasupra domeniilor bio și mai nesănătoasă deasupra celorlalte. E o inflație de bio, așa cum a început o afirmare a veganismului în industria vinului… Am văzut etichete cu “vin vegan”.Păi, ce, există în afară de struguri fructe și struguri animale?
Ca să nu închei într-o notă încrîncenată, vă recomand un vin făcut chiar de Michell Rolland, în Argentina, Clos de Los Siete, adică Podgoria celor șapte (din Bordeaux care au cumpărat vii acolo, la Mendoza).
Un vin accesibil la preț și minunat la degustare. Și nu e BIO.
l
Ce reconfortant ca mai exista oameni care nu se sfiesc sa spună adevarul !!
Cred că denumirea de “vin vegan” se referă la faptul că acel vin merge băut după o masă cu mâncare de mazăre, ca exemplu. Porcărie. Părerea mea.
Bravo, Biju! Asta e cel mai bun articol. Mă simt ușurat, acum că părerea mea profană e confirmată. 🙂
e un adevăr pe care nu e indicat să-l spui, îți ridici toată lumea în cap
Totusi nu am inteles problema. Bio nu e legat de ce fel de ploaie cade ci de ce fel de ingrasamint si aditivi folosesti, nu?
Personal gasesc vinurile bio mai putin bune comparate cu cele ne-bio din aceeasi categorie de pret sa zicem, dar pentru suporterii idei de bio poate fi important.
Respectul meu pentru a prezenta această fațetâ.
Din păcate e valabil ptr orice produs. Ieri am trecut printre câteva vii unde te dobora mirosul de pesticide. Poate a-ți observat inclusiv restaurante e care când mâncare adusă cu cisterna. Valabil oriunde.
Același sos aceeași consistență, același gust.
Valabil ptr orice.
Cafeaua arsă și cornurile congelate din Italia aduse și încălzite, bagheta congelata la orice colt de strada, pizza de orice fel la orice oră sunt doar câteva din produsele manipulate.
Adevărul e că a trecerea de la shaorma cu de toate la gorgonzola poate dauna grav.
Trebuie sa înțelegem că asa ceva nu e posibil.
Și mai important, devine din ce în ce mai greu să facem diferența. Oricare ar fi ea.